Rezumatul activitatii din data de 01.10.2009

Dupa sarbatorirea unui an de activitati desfasurate de Prietenii Sfantului Iosif, urmatoarea seara duhovniceasca a tinerilor a constat in reluarea acestora si in continuarea studiului biblic.
Astfel, au fost recapitulate primele trei carti din Vechiul Testament: Facerea sau Geneza (care contine relatarea crearii lumii si preistoria poporului lui Israel), Iesirea sau Exodul (impartita in sase sectiuni in care sunt prezentate viata lui Moise si eliberarea evreilor din sclavia egiptenilor, calatoria poporului evreu pana la Muntele Sinai, legamantul dintre Dumnezeu si popor - cele 10 porunci -, instructiuni divine privind construirea cortului, realizarea vesmintelor preotilor si a celorlalte obiecte de cult, relatarea despre vitelul de aur si reinfiintarea legamantului, si realizarea cortului si a lucrurilor de cult) si Leviticul (care ofera o colectie de legi si ritualuri prin care se realizeaza relatia omului cu Dumnezeu; astfel, in cele 27 de capitole sunt prezentate diferite categorii de jertfe, ceremonia consacrarii lui Aaron si a fiilor lui, situatii care il impiedica pe om sa aduca jertfa lui Dumnezeu, conditii pentru indeplinirea legii sfinteniei).
De asemenea, s-a discutat Cartea Numerii care este una din cele 5 carti ale Pentateuhului. Printre capitolele analizate se numara: cap. VI despre nazireat (forma de legamant cu Dumnezeu care anticipeaza legamantul monahal), cap. VIII despre sfintirea levitilor (cei care ajutau la serviciul sacru al preotilor), cap.IX* despre Pasti, cap. XV despre ziua odihnei, cap. XIX despre juninca cea rosie, cap. XX despre apa din piatra, cap.XXI care aminteste de semnul crucii, cap. XXXVI in care sunt prezentate elemente de drept prin care Dumnezeu coordoneaza si asigura buna comunicare si relationare in comunitate.

* subiect de meditatie duhovniceasca: "Iar Moise a zis catre ei: Stati aici ca am sa ascult ce porunceste Domnul pentru voi". Referitor la acest subiect s-a facut o paralela intre societatea teocratica in care predomina ascultarea de Dumnezeu si cea contemporana aflata in dezvoltare continua si care adesea presupune o stare de necomunicare; ascultarea in vremea pacii noastre sufletesti; ce poate fi mai important decat ascultarea de Dumnezeu?

Cuvantul de meditatie pentru aceasta saptamana este: "Porunca noua dau voua: Sa va iubiti unul pe altul. Precum Eu v-am iubit pe voi, asa voi sa va iubiti unul pe altul"(Ioan 13:34) - click titlul articolului

Prietenii Sfantului Iosif cel Nou de la Partos au implinit 1 an

Dragii nostri,

In data de 24.09.2009 am implinit un an de cand desfasuram activitati duhovnicesti sub ocrotirea Sfantului Iosif cel Nou de la Partos si indrumarea duhovnicului nostru, parintele Stefan Marcu. Cu aceasta ocazie am sarbatorit bucurandu-ne unii de altii, de tortul aferent aniversarii si de diplomele primite.

PrieteniiSfantuluiIosif anunţă:

Dragii noştri,

Pe parcursul lunii septembrie vor fi postate săptămânal stihuri semnate prieteniisfiosif, aducând un omagiu celor care, prin operele, lucrările şi activităţile lor, au contribuit la patrimoniul ştiinţei şi culturii.

Lectură plăcută

La umbră de stihotvoreţ*

La umbră truda-mi odihnesc.
Umbrit, recunoscător mă plec şi-ngenunchez.
Şi-ngenuncheat de fericire
în piept îmi plânge un plâns lipsit de glas, sublim şi cald,
Căci tainic se revarsă, tăcut şi neştiut.
Mă plec.
Nedostoinic sunt de dar dăruitorului.
Cum întâi îngenunchează!
Şi odihneşte atâţi!
Şi-ndeamnă norod la deşteptare!
Ca mulţumită se zbate osebirea
Primind cu gând predania
Şi pravila cu vrerea urmând şi ascultând.
Şi-n simţământ eternul mă înalţă,
nemeritat, cât pot şi eu să duc,
Căci bine ştie, Bunul, cât sunt de mic.

*stihotvoreţ = s.m. (înv. poet), din rus. stichotvorec; stihoavnă, s.f. (cîntare bisericească la sfîrşitul vecerniei) din sl. stichovĭna; stihiră, s.f. (cîntare la slujba de dimineaţă)

SEMNAT: prieteniisfiosif

Nota: Apel la neuitare; Nicolae Steinhardt
(DETALII: click pe titlul articolului)

Toiagul*

Bătrânul meu cel drag îşi umblă cărăruia.
Ieşind în drumul mare, el calcă blând şi dârz cu pasul de opincă.
Şi vârful ei cel drept nu se-ncovoaie de colbul de pe-alături
Când reazem are gândul din urmei rânduieli,
Ţinând în mână, strâns, toiagul poporal.
Copilul meu iubit îşi poartă blând desaga.
Mergând pe-aleea strâmtă, el ţine pasul drept şi gândul impăcat,
Neclătinat de vânt, îl ştie trecător
Când sprijin este taina străvechilor chemări
Primind, ca leac, toiagul din capelă.
Bătrâne drag,
Copil iubit.
Sublime...
Toiag îmi dai să sprijine un ciot.

*toiag=1.băţ, baston; 2.reazem, sprijin; 3.simbol al unei demnităţi sau autorităţi; 4.(pop.)lumânare;

SEMNAT: prieteniisfiosif

Notă: ...Aleksandr Isaievici Soljeniţîn, romancier, laureat al premiului Nobel pentru literatura in 1970
(DETALII: click pe titlul articolului)

Urcuşul taboral

Umbletul mi-l porţi
Şi gândul mi-l îndrepţi.
Lăuntrice, urma printre pietre mi-o smereşti.
Ca cei de odinioară mă plec în minunare.
O vie copleşită de chipul ce-a sădit-o.
Prea-plinul se revarsă
De unda ce prea tainic întregul şi-l cuprinde.

SEMNAT: prieteniisfiosif

Notă: ...teologul francez Olivier Clement
(DETALII: click pe titlul articolului)

Comentarii la articolul DESPRE NOI

PROGRAM DE PELERINAJ IN BUCOVINA SI MOLDOVA (03.09.2009-06.09.2009)

Ziua 1(joi-03.09.2009):
Plecare din Timisoara spre Lugoj-Caransebes-Hateg-Manastirea Prislop-Sebes-Aiud-Manastirea Remeti-Cluj-Dej-Bistrita-Vatra Dornei-Suceava
Cazare Suceava

Ziua 2 (vineri-04.09.2009):
Suceava-Cetatea de Scaun-Manastirea Sf Ioan cel Nou-Manastirea Dragomirna-Radauti-Putna-Manastirea Putna-Manastirea Sucevita-Manastirea Moldovita-Manastirea Voronet-Manastirea Humorului-Suceava
Cazare Suceava

Ziua 3 (sambata-05.09.2009):
Suceava-Targu Neamt-Manastirea Neamt-Manastirea Secu-Manastirea Sihastria-Schitul Sihla-Manastirea Petru Voda-Manastirea Varatec-Manastirea Agapia-Piatra Neamt
Cazare Piatra Neamt

Ziua 4 (duminica-06.09.2009):
Sfanta Liturghie la Manastirea Bistrita-Manastirea Pangarati-Lacul Bicaz-Cheile Bicazului-Lacul Rosu-Intoarcerea la Timisoara

Pretul este de 400 RON si include:
-2 zile cazare la Suceava la hotel 3* cu demipensiune
-1 zi cazare la Piatra Neamt la hotel 3* cu demipensiune
-transport la toate obiectivele cu autocar modern dotat cu aer conditionat

Organizator: AGENTIA LILION TRAVEL
Coordonator de grup: IOAN LUPU
Persoana de contact: LILIANA DUDAS
Telefoane de contact: 0767.809.621; 0767.809.625; 0735.180.569
Telefon fax: 0256.247.108
Email: liliontravel@yahoo.com

Moastele Sf Nectarie in parohia ortodoxa Giarmata

Un prilej de bucurie a avut loc in parohia ortodoxa Giarmata, odata cu sosirea unor particele din moastele Sfantului Nectarie. Acestea au fost aduse de parintii de la Manastirea Sf. Nectarie Fenes, comuna Armenis, judetul Caras-Severin.

Programa întâlnirilor din cadrul serilor duhovnicesti ale tinerilor

VECHIUL TESTAMENT
- 9 iulie -> Cartea Exodul/Ieşirea
- 16 iulie -> Cartea Leviticul
- 23 iulie -> Cartea Numerii
- 30 iulie -> Cartea Deuteronomul

NOUL TESTAMENT
- 9 iulie -> Sfânta Evanghelie după Matei (cap. 1-10)
- 16 iulie -> Sfânta Evanghelie după Matei (cap. 11-20)
- 23 iulie -> Sfânta Evanghelie după Matei (cap. 21-28)

CURS DE SPIRITUALITATE ORTODOXA
- 9 iulie -> Patologia omului căzut( Căderea în păcate a primilor oameni:Adam şi Eva)
- 16 iulie -> Patologia agresivităţii
- 23 iulie -> Patologia libertăţii
- 30 iulie -> Patologia memoriei

CATEHISM ORTODOX
- 9 iulie -> "Sfânta Liturghie, Izvor al Vieţii Veşnice"- partea I
- 16 iulie -> "Sfânta Liturghie, Izvor al Vieţii Veşnice"- partea a II-a
- 23 iulie -> "Sfânta Liturghie, Izvor al Vieţii Veşnice"- partea a III-a
- 30 iulie -> "Sfânta Liturghie, Izvor al Vieţii Veşnice"- partea a IV- a

Îndreptar de viaţă ortodoxă

- "Fericiţi cei săraci cu duhul căci aceia vor ajunge la sfinţenie."
- Gestionarea eficientă a timpului;
- Odihna zilnică (trezire matinală, încheierea activităţilor > h: 22);
- Alimentaţie sănătoasă / naturală;
- Petrecerea timpului liber în aer curat;
- Activităţi sportive / mişcare;
- Selectarea prietenilor / anturajului;
- Lectura zilnică (Sfânta Scriptură -> 2-3 capitole, Vieţile Sfinţilor + informaţii cultural-ştiinţifice);
- Participarea la Sfânta Liturghie;
- Spovedania (1-2 /lună sau o dată la 40 de zile);
- Să facem binele cu orice preţ!
- Să nu reacţionăm la mesajele subliminale!
- Să fim fermi, hotărâţi, drepţi!
- Să nu reacţionăm din impulsul mâniei, orgoliului, mândriei!
- "Gândim, apoi acţionăm/reacţionăm!"
- Rugăciunea către Dumnezeu - mijloc de soluţionare a problemelor (Dumnezeu întrebat prin rugăciune/aşteptarea răspunsului în inima noastră/răspunsul ca prim gând în inima liniştită) Acatistul Mântuitorului, Tatăl nostru, Cuvine-se cu adevărat;
- Să postim miercurea şi vinerea!
- Să iertăm!
- Să nu fim supăraţi!
- Să fim SMERIŢI!
- "Rugaţi-vă neîncetat şi iubiţi-vă!"

Duhovnicul nostru,
Părintele Ştefan Marcu

Seara duhovniceasca a tinerilor sub indrumarea parintelui Stefan

"De aceea orice carturar cu invatatura despre Imparatia Cerurilor este asemenea unui om gospodar care scoate din vistieria sa noi si vechi" (Matei 13,52).

Cuvantul credintei

Pr. Dumitru Stăniloaie - Mesaj către tineri

„Dacă mi s-ar cere să trimit un mesaj îndeosebi unei singure categorii sociale, l-aş trimite tinerilor, ca să pornească mai departe de unde am ajuns, printr-o îndelungă experienţă, la vârsta mea, ca să nu mai piardă timpul ce le stă înainte, încercând să caute drumul cel adevărat. Cuvântul de sfătuire pe care sunt înclinat să-l dau în urma întregii mele experienţe de viaţă ar fi: Alipiţi-vă cu toată credinţa adevărului lui Hristos şi siliţi-vă să sporiţi din unirea cu El într-o nesfârşită înnobilare, prin asemănarea cu El, Care fiind Dumnezeu şi întrupându-se pentru veci ca Om, a ridicat la suprema înălţime umanitatea Sa şi o va înălţa şi pe a noastră, ajutându-ne să creştem în iubirea Lui şi a semenilor noştri."
Părintele Dumitru Stăniloaie ..

Urare cu ocazia Sfintelor Paşti

Cu ocazia Sfintelor Paşti vă urăm să aveţi parte de multă sănătate, bucurie şi prosperitate, şi bucuria Sfintei Învieri să alunge orice tristeţe şi necaz din casele, familiile şi comuna noastră.

Cu binecuvântare,
Preot paroh,
Ştefan Marcu

Denia celor 12 Evanghelii / Proiectie video "Muntele Taborului"

Prietenii nostri, tinerii italieni

"Viata inimii este dragostea, iar moarte a inimii sunt înrairea si vrajmasia împotriva fratilor. Domnul pentru aceea ne tine pe pamânt, ca sa ne patrundem inimile noastre întru totul de dragostea catre Dumnezeu si catre aproapele. Aceasta asteapta El de la fiecare dintre noi. Acesta este scopul existentei lumii." (Sfântul Ioan de Kronstadt)

"Dobandeste pacea, si mii de oameni din jurul tau se vor mantui. ". (Sfântul Serafim de Sarov)

Sf Ioan Scararul

Sfântul Ioan Scărarul s-a născut în jurul anului 579 şi a adormit întru Domnul în anul 649. A intrat în mănăstirea din muntele Sinai la vârsta de 16 ani. Până la acea vârstă dobândise o pregătire solidă în toate ştiinţele acelei vremi, fapt care ar indica provenienţa sa dintr-o familie înstărită.
Aleasa sa pregătire în ştiinţele vremii i-a adus numele de Ioan Scolasticul, iar vieţuirea în Muntele Sinai, numele de Ioan Sinaitul. Acum însă este cunoscut sub numele de Ioan Scărarul, datorită cărţii Scara dumnezeiescului urcuş, pe care a scris-o la sfârşitul vieţii sale.
În mânăstire l-a avut ca povăţuitor pe Cuviosul Martirie, vreme de 19 ani. După moartea acestuia, Sfântul Ioan s-a retras într-un loc izolat, numit Thola, la 5 mile de mănăstire, unde a vieţuit în linişte vreme de 40 de ani.
Spre sfârşitul vieţii a fost rugat de monahi să primească a fi egumen al Mănăstirii Sinai. În timpul cât conducea pe monahi pe calea desăvârşirii, a alcătuit scrierea Scara, la rugămintea egumenului Ioan al Mănăstirii Rait, aflată la 60 de mile de Mănăstirea Sinai. "Scara dumnezeiescului urcuş" este alcătuită din 30 de "Trepte" (capitole) şi se află şi în volumul IX din Filocalia românească.
Această lucrare a fost folosită mai întâi de monahi. Până în zilele noastre, aceștia o citesc în special în timpul Postului Mare. Este una din scrierile recomandate în perioadele de post și pentru cei care mai sunt "în lume", însă numai cu precauție și sub sfătuirea unui Părinte duhovnicesc. Această lucrare și-a lăsat amprenta asupra vieților multor sfinți precum Sf. Teodor Studitul, Sf. Serghie de Radonej, Sf. Iosif de Volokolamsk, Sf. Petru Damaschinul, Sf. Teofan Zăvorâtul etc.


Pomenirea sa se face la 30 martie.

Pr. Arsenie Boca

Rugăciunea Părintelui Arsenie Boca

Doamne Iisuse Hristoase, ajută-mi ca astăzi toată ziua să am grijă să mă leapăd de mine însumi, că cine ştie din ce nimicuri mare vrajbă am să fac, şi astfel, ţinând la mine, Te pierd pe Tine.
Doamne Iisuse Hristoase ajută-mi ca rugăciunea Prea Sfânt Numelui Tău să-mi lucreze în minte mai repede decât fulgerul pe cer, ca nici umbra gândurilor rele să nu mă întunece, că iată mint în tot ceasul.
Doamne, Cela ce vi în taină între oameni, ai milă de noi, că umblăm împiedicându-ne prin întunerec. Patimile au pus tină pe ochiul minţii, uitarea s-a întărit în noi ca un zid, împietrind inimile noastre şi toate împreună au făcut temniţa în care Te ţinem bolnav, flămând şi fără haină, şi aşa risipim în deşertăciune zilele noastre, umiliţi şi dosădiţi până la pământ.
Doamne, Cela ce vi în taină între oameni, ai milă de noi. Pune foc temniţei în care Te ţinem, aprinde dragostea Ta în inimile noastre, arde spinii patimilor şi fă lumină sufletelor noastre.
Doamne, Cela ce vi în taină între oameni, ai milă de noi. Vino şi Te sălăşluieşte întru noi, împreună cu Tatăl şi cu Duhul, că Duhul Tău cel Sfânt se roagă pentru noi cu suspine negrăite, când graiul şi mintea noastră rămân pe jos neputincioase.
Doamne, Cela ce vi în taină între oameni, ai milă de noi, că nu ne dăm seama ce nedesăvârşiţi suntem, cât eşti de aproape de sufletele noastre şi cât Te depărtăm prin micimile noastre, ci luminează lumina Ta peste noi ca să vedem lumea prin ochii Tăi, să trăim în veac prin viaţa Ta, lumina şi bucuria noastră, slavă Ţie. Amin.

Mulţumim prietenei noastre care cu atâta dragoste ne-a făcut cunoscută această rugăciune. O îmbrăţisăm cu sinceră prietenie.

Despre purtarea crucii

" Atunci Iisus a zis ucenicilor Săi: Dacă vrea cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să-Mi urmeze Mie " (Matei 16:24)

Crucea este chip al smereniei.
A-ti lua crucea inseamna a-ti asuma responsabilitatile vietii.

"A-ţi lua crucea înseamnă a te pleca supus şi smerit necazurilor şi nevoilor pământeşti pe care îi place Proniei dumnezeieşti să le îngăduie asupra noastră spre spălarea păcatelor noastre. Atunci crucea slujeşte omului drept scară de la pământ la cer. Pe această scară a urcat tâlharul pomenit în Evanghelie - a urcat din cele mai cumplite fărădelegi în prealuminatele sălaşuri ale raiului: el a rostit de pe crucea sa cuvinte pline de smerită cugetare; prin smerita cugetare a intrat în cunoaşterea lui Dumnezeu, prin cunoaşterea lui Dumnezeu a dobândit cerul. După dreptate cele vrednice de faptele noastre luăm, a grăit el; pomeneşte-mă, Doamne, întru împărăţia Ta (Luca 23, 41-42). Şi noi, iubiţi fraţi, să repetăm cuvintele tâlharului, cuvinte al căror preţ e raiul! Sau, precum Iov, să binecuvântăm pe Domnul, Dreptul şi totodată Milostivul Judecător, Care ne pedepseşte. Dacă am luat cele bune din mâna Domnului, spunea acest pătimitor, să nu răbdăm şi cele rele? Cum a plăcut Domnului, aşa s-a şi făcut (Iov 2, 10; l, 12). Implinească-se asupra noastră nemincinoasa făgăduinţă a lui Dumnezeu: Fericit bărbatul care rabdă ispita: căci lămurit făcându-se, va lua cununa vieţii, pe care a făgăduit-o Dumnezeu celor ce îl iubesc pe El (Iac. l, 12).
(Sfântul Ignatie Briancianinov - Predică în Duminica Sfintei Cruci, a treia din Post)

Psalmul 50

Când vi să te rogi Maicii Domnului…

Atunci când vi să te rogi împărătesei, Maicii lui Dumnezeu, crede cu tărie, înainte de rugăciune, că nu te vei întoarce de la ea fără a primi milostivire. Aşa este şi aşa se cuvine să gândeşti şi să crezi despre Dânsa. Fiindcă este Maica Atotmilostivă a Atotmilostivului Dumnezeu-Cuvântul şi despre milele sale nemăsurate şi fără de număr mărturisesc toate veacurile şi toate Bisericile creştine. Ea este, cu adevărat, „noian de milostivire şi de bine­faceri”, aşa cum aflăm spus în Canonul Odighitriei (Canon, cântarea 5, vers 1). De aceea, a nu veni cu încredere când te rogi către Dânsa ar fi o smintelă şi o necuviinţă, neîncrederea i-ar defăima bunătatea, aşa cum este defăimată bunătatea lui Dumnezeu când nu nădăjduieşti că vei obţine ceea ce ceri atunci când I te rogi. Oare cum alergi să ceri mila unei persoane sus-puse şi bogate, milă pe care toţi i-o cunosc şi pe care şi-a arătat-o în nenumărate rânduri? De obicei, fiind ferm convins şi cu speranţă vie că vei obţine de la ea ceea ce vrei. Aşa se cuvine să fii şi când te rogi: să nu te îndoieşti şi să nu şovăi.
(Sfântul Ioan de Kronstadt - Viaţa mea în Hristos)

.........................................................

Poartă-te sincer, cu dragoste, întru simplitatea inimii, fără făţărnicie, cu orice om, fără a părtini - poartă-te cum ai dori să se poarte cu tine ceilalţi. Să nutreşti deosebită dragoste şi evlavie faţă de sfinţii bineplăcuţi ai lui Dumnezeu, să te rogi lor. Va da Dumnezeu şi îi vei vedea faţă către faţă în veacul ce va să fie, vei vedea lumina şi slava lor, de care i-a învrednicit pe ei Dumnezeu, şi te vei încredinţa că nu degeaba i-ai cinstit şi i-ai chemat aici, pe pământ, fiind în trup şi aflându-te în Biserica lui Dumnezeu, din care şi ei fac parte deopotrivă cu tine, ca mădulare ale singurului Trup al lui Hristos, căruia El îi este Cap.
(Sfântul Ioan de Kronstadt - Ultimele insemnari)

La ce sa luam aminte mai mult in Postul Mare? Cuviosul Paisie Aghioritul

“- Gheronda, la ce sa luam aminte mai mult in Postul Mare?
- La noblete, la nobletea duhovniceasca.
- Gheronda, Postul Mare nu este mai mult o perioada de pocainta?
- Noblete, noblete, ca sa fiti prinsi in mreaja lui Hristos. Altfel nu-i chip sa sporiti. Daca ati sti ce aduce nobletea, ati vana-o zi si noapte; nici n-ati mai dormi. Daca cercetezi cu de-amanuntul nobletea duhovniceasca, vei vedea ascunsa in ea maretia lui Dumnezeu.
- Gheronda, ce este nobletea mai exact?
- Nobletea duhovniceasca este superioritatea duhovniceasca, este jertfa. Un suflet nobil are pretentii numai de la sine insusi, iar nu de la ceilalti. Se jertfeste pentru ceilalti, fara sa astepte rasplata. Uita tot ce da, dar isi aminteste pana si cel mai mic lucru care i se da. Are marinimie, are smerenie si simplitate, are lipsa de interes, cinste… le are pe toate. Are cea mai mare bucurie si veselie duhovniceasca.
Nobletea duhovniceasca are Harul lui Dumnezeu, este - cum sa spun? - o insusire dumnezeiasca. Acolo unde exista noblete, lucrarea nu se face cu zgomot, nu se face la vedere. De aceea acolo Se odihneste Hristos si acolo este binecuvantarea lui Hristos."

Insemnatatea postului pentru om – Sf. Ignatie Briancianinov

Postul este o randuiala lasata de Dumnezeu. Prima porunca data de Dumnezeu omenirii a fost una privitoare la post. Ea era neaparat trebuincioasa pentru noi in rai, mai inainte de caderea noastra: cu atat mai trebuincioasa este ea dupa cadere. Porunca privitoare la post a fost data in rai si este innoita in Evanghelie(...).
Nevointa postului nu tine doar de trup; nevointa postului este folositoare si trebuincioasa in primul rand pentru minte si pentru inima.
Pe masura ce luam asupra noastra jugul cel bun al postului, duhul nostru dobandeste o mare libertate: el tinde spre taramul duhurilor, care ii este inrudit, incepe sa se intoarca des spre contemplarea lui Dumnezeu, sa se cufunde in aceasta nemasurata si minunata contemplare, sa adasteze in ea. Daca obiectele lumii materiale, cand sunt luminate de razele soarelui material, negresit iau de la acesta stralucire si o raspandesc la randul lor, cum sa nu se lumineze duhul nostru atunci cand el, lepadand prin mijlocirea postului, valul cel grosolan si des al trupului, se infatiseaza nemijlocit Soarelui Dreptatii – lui Dumnezeu? El se lumineaza! Se lumineaza si se preschimba! Apar in el ganduri noi, dumnezeiesti, se descopera inaintea lui taine pe care nu le cunostea mai inainte.

Cuvinte cãtre tineri - Arhim Teofil Paraian

Îmi încep consideratiile prilejuite de aceastã întâlnire, cu un cuvânt pe care-¬l spunea un fotograf de origine germanã din Sibiu, pe nume Fischer. Acest fotograf, când se ducea cineva la el ca sã-¬i facã o fotografie, în loc sã spunã "zâmbiti" sau un cuvânt care sã-¬l îndemne pe cel care stãtea în fata obiectivului, un cuvânt obisnuit, spunea "gânditi frumos!". Bineînteles cã el voia sã spunã "gânditi¬-vã la ceva frumos", pentru ca gândul sã se reflecte pe fata noastrã si sã aparem frumos în fotografie.
Eu cred cã nu poate fi un îndemn mai frumos decât "gânditi frumos!". Ce înseamnã "gânditi frumos!" ? Înseamnã sã nu te gândesti la ceva frumos într-¬o anumitã clipã, ci sã gândesti frumos în orice clipã, sã fii atent la gânduri, sã selectezi gândurile care¬-ti trec prin minte, sã retii gândurile cele bune si, în mãsura în care existã posibilitatea, sã le dai grai si sã le întrupezi în fapte. Temelia vietii spirituale este gândul, de aceea în viata religioasã esentialul este disciplina lãuntricã, disciplina de gând. (...)
De aceea, având în vedere faptul cã prin mintea noastrã trec tot felul de gânduri, si bune si rele, si frumoase si urâte, este important sã fim cu luare¬-aminte la gânduri, sã gândim frumos. De ce? Pentru cã, dacã gândim frumos si numai frumos, atunci trãim frumos si numai frumos, si dacã gândim frumos si trãim frumos, suntem fericiti. Si fericirea e mai aproape de tinerete decât de bãtrânete.
Tinerii, prin structura lor, prin nãzuintele lor, prin felul de a se angaja în anumite actiuni, sunt mai aproape de fericire, sunt mai aproape de realizãri care sã le dea multumire si fericire. Si tinerii mai sunt cumva fericiti, în sensul cã nu au un trecut lung, care sã fie pãtat de gânduri rele, de fapte necuviincioase, de vorbe nelalocul lor, pentru cã tineretea este mai aproape de copilãrie, iar copilãria este într-¬un fel idealul crestinului. Nu în sensul sã rãmânem la copilãrie ca fazã de început, ci în întelesul sã ne mentinem în sfera copilãriei în ceea ce priveste seninãtatea, nerãutatea sau rãutatea fãrã duratã si în ceea ce priveste nevinovãtia, câtã este în copilãrie.(...)

Domnul Hristos, când a spus: "De nu veti fi ca pruncii, nu veti intra în Împãrãtia cerurilor" (Matei XVIII, 3), a avut în vedere copilãria în ceea ce are ea bun. Sfântul Apostol Pavel în Epistola I cãtre Corinteni, în Capitolul XIV, are afirmatia: "La minte fiti bãrbati, fiti copii când e vorba de rãutate". Adicã sã îmbini bãrbãtia cu copilãria, cu copilãria în ceea ce are ea pozitiv. Pentru cã Domnul Hristos nu vrea ca omul sã rãmânã la stadiul de copil, sã fie un om înapoiat. Domnul Hristos vrea sã ne împodobim cu virtutile copilãriei la tinerete si la bãtrânete, în toatã vremea, pentru cã omul în fiecare clipã este un rezumat al propriei sale existente.

Sf. Iosif cel Nou de la Partos

Sfîntul Ioan Maximovici (1896-1966) - episcop de Shanghai, Bruxelles şi San Francisco, mare făcător de minuni*

Iubirea vede ceea ce nu îi este accesibil ochiului indiferent sau duşmănos. Iubind dezinteresat chipul lui Mesia, Zaheu a putut să recunoască imediat în învăţătorul aflat în trecere prin Galileea pe Domnul Hristos, iar Domnul, plin de iubire dumnezeiască şi omenească, a văzut în acest Zaheu, care îl privea din ramurile sicomorului, acele adâncimi sufleteşti pe care nici Zaheu nu şi le cunoscuse până atunci: Domnul a văzut că iubirea arzătoare pentru Sfântul lui Israel, neîntunecată câtuşi de puţin de vreun interes personal, a acestei inimi de trădător, poate să-l renască şi să-l înnoiască. Atunci răsună glasul dumnezeiesc: „Zahee, coboară-te degrabă, căci astăzi în casa ta trebuie să rămân”. Şi renaşterea morală, mântuirea, înnoirea au venit la Zaheu şi la toată casa lui.

Predica la Zaheu
Sf. Ioan Maximovici
“Predici si Indrumari Duhovnicesti”
Editura Sophia, Bucuresti, 2006

Psalmul 102

Epifania sau Boboteaza - 6 ianuarie

Fratilor, sa fim ascultatori, evlaviosi si lucratori ai Cuvantului lui Dumnezeu! Sa aratam supunere Tatalui Ceresc, Care din Sfanta Evanghelie a glasuit catre noi despre iubitul Sau Cuvant: "Acesta este Fiul Meu Cel iubit, intru Carele am binevoit, pe Acesta sa-L ascultati". Pe Acesta sa-L ascultam! Pe Acesta sa-L ascultam si bunavoirea Tatalui Ceresc va odihni asupra noastra in vecii vecilor. Amin”.

(Sf. Ignatie Briancianinov, Predici, Editura Sophia, Bucuresti)