PrieteniiSfantuluiIosif anunţă:

Dragii noştri,

Pe parcursul lunii septembrie vor fi postate săptămânal stihuri semnate prieteniisfiosif, aducând un omagiu celor care, prin operele, lucrările şi activităţile lor, au contribuit la patrimoniul ştiinţei şi culturii.

Lectură plăcută

La umbră de stihotvoreţ*

La umbră truda-mi odihnesc.
Umbrit, recunoscător mă plec şi-ngenunchez.
Şi-ngenuncheat de fericire
în piept îmi plânge un plâns lipsit de glas, sublim şi cald,
Căci tainic se revarsă, tăcut şi neştiut.
Mă plec.
Nedostoinic sunt de dar dăruitorului.
Cum întâi îngenunchează!
Şi odihneşte atâţi!
Şi-ndeamnă norod la deşteptare!
Ca mulţumită se zbate osebirea
Primind cu gând predania
Şi pravila cu vrerea urmând şi ascultând.
Şi-n simţământ eternul mă înalţă,
nemeritat, cât pot şi eu să duc,
Căci bine ştie, Bunul, cât sunt de mic.

*stihotvoreţ = s.m. (înv. poet), din rus. stichotvorec; stihoavnă, s.f. (cîntare bisericească la sfîrşitul vecerniei) din sl. stichovĭna; stihiră, s.f. (cîntare la slujba de dimineaţă)

SEMNAT: prieteniisfiosif

Nota: Apel la neuitare; Nicolae Steinhardt
(DETALII: click pe titlul articolului)

Toiagul*

Bătrânul meu cel drag îşi umblă cărăruia.
Ieşind în drumul mare, el calcă blând şi dârz cu pasul de opincă.
Şi vârful ei cel drept nu se-ncovoaie de colbul de pe-alături
Când reazem are gândul din urmei rânduieli,
Ţinând în mână, strâns, toiagul poporal.
Copilul meu iubit îşi poartă blând desaga.
Mergând pe-aleea strâmtă, el ţine pasul drept şi gândul impăcat,
Neclătinat de vânt, îl ştie trecător
Când sprijin este taina străvechilor chemări
Primind, ca leac, toiagul din capelă.
Bătrâne drag,
Copil iubit.
Sublime...
Toiag îmi dai să sprijine un ciot.

*toiag=1.băţ, baston; 2.reazem, sprijin; 3.simbol al unei demnităţi sau autorităţi; 4.(pop.)lumânare;

SEMNAT: prieteniisfiosif

Notă: ...Aleksandr Isaievici Soljeniţîn, romancier, laureat al premiului Nobel pentru literatura in 1970
(DETALII: click pe titlul articolului)

Urcuşul taboral

Umbletul mi-l porţi
Şi gândul mi-l îndrepţi.
Lăuntrice, urma printre pietre mi-o smereşti.
Ca cei de odinioară mă plec în minunare.
O vie copleşită de chipul ce-a sădit-o.
Prea-plinul se revarsă
De unda ce prea tainic întregul şi-l cuprinde.

SEMNAT: prieteniisfiosif

Notă: ...teologul francez Olivier Clement
(DETALII: click pe titlul articolului)